Omul carnivor sau nu

Vegetarienii spun ca omul nu este carnivor. Și au dreptate, omul este omnivor, adică se poate hrăni și cu vegetale și cu carne. Vegetarienii, însă, insistă să susțină că omul nu ar trebuie să consume carne pentru că nu are anatomia corespunzătoare pentru așa ceva.

Un argument des întâlnit, adus de vegetarieni, este ca intestinul gros al omului este prea lung, față de cel al carnivorelor. Să vedem dacă este așa. Omul are, în medie, un intestin gros cu lungimea de 1,5 m. Un câine de 18 kg are lungimea intestinului gros de 40 de centimetri. Dacă considerăm că intestinul gros ar fi proporțional cu greutatea, atunci intestinul unui câine ar avea 1,55m. Intestinul gros al unui leu are 1,2 m, iar al unui urs 1,5 m. Intestinul gros al oii si porcului este de aproximativ 5m, iar la cai si vaci, numai colonul, are aproximativ 6-12 m. Daca socotim proportional cu greutatea, echivalentul intestinului gros de la cabaline, la greutatea omului ar fi de 2.5 m. Daca judecam lungimea intestinului gros comparativ cu ierbivorele si cu carnivorele, putem observa ca omul este situat la mijloc, mai aproape de carnivore, decat de ierbivore.

Alt argument, pe care-l invoca vegetarienii, este ca intestinul subtire este prea lung, in comparatie cu cel al carnivorelor. Omul are o lungime a intestinului subtire de 5-6 m. Intestinul subtire la pisica si la caine este de 1.5-2 m. Raportat la greutatea omului, cainele ar avea intestinul subtire de 7 m. Leul are un intestin subtire de 6-7 m. Intestinul subtire al porcului si al oii masoara 18-22m. Bovinele au un intestin subtire lung de pana la 40-50 m. Boul raportat la greutatea omului ar avea un intestin subtire de 10 m.

Unii vegetarieni invoca faptul ca omul foloseste saliva in digestie, ca si ierbivorele, pe cand saliva carnivorelor nu are rol in digestie. Argumentul asta este lipsit de logica, pentru ca arata ca omul are ceva in plus, fata de carnivore, nu ca nu poate procesa carnea. In procesarea carnii nu este nevoie de saliva. Saliva este importanta in procesarea glucidelor si a celulozei. De remarcat, la acest capitol, este faptul aspectul cantitativ. Bovinele secreta 60 de litri de saliva zilnic, iar cabalinele 40 de litri, pe cand omul secreta doar 1.5 litri. Secretia de saliva a bovinelor raportata la greutatea omului ar fi de 12 litri pe zi.

Ce ignora vegetarienii?

Cu buna stiinta, sau uneori din nestiinta, vegetarienii ignora tocmai caracteristicile specifice carnivorelor pe care omul le are. O parte a anatomiei si fiziologiei pancreasului, stomacului, intestinului subtire si gros sunt destinate tocmai procesarii carnii. PH-ul stomacal, la ierbivorele cu un singur stomac este de 4.5-7 in timpul digestiei si pH-ul este dat, in principal, de acizi grasi. PH-ul stomacului uman este de 4-5 in repaos, dar in timpul procesarii alimentelor el poate ajunge la 1.5-3 (ph), ca si la carnivore si este dat de acidul clorhidric, in principal. Acidul clorhidric nu exista in stomacurile ierbivorelor si el are rol, la carnivore si omnivore, impreuna cu acidul butiric, lactic si carbonic, in a denatura proteinele din carne si de a le pregati pentru actiunea enzimelor proteolitice.

La rumegatoare, in stomacul cvadricameral, se petrec procese de fermentatie, sub actiunea unei microfaune, importante din punct de vedere fiziologic, alcatuita din numeroase bacterii si fungii. La carnivore nu exista bacterii in stomac si nici procese de fermentatie. Fermentatia stomacala, la carnivore sau omnivore, se produce accidental si induce o stare de rau, in multe cazuri este semnul unei gastrite.

Enzimele proteolitice, sau proteinazele exista in cantitati mari in traiectul digestiv la omnivore si carnivore si au rol in desfacerea proteinelor. Astfel, pepsina, principala enzima din sucul gastric uman, la pH de 1.5-2.5, incepe hidrolizarea proteinelor pana la proteoze si peptone. Desi pepsina este intalnita in cantitati foarte mici si in stomacul ierbivorelor, absenta pepsinogenului (forma inactiva a pepsinei) arata ca stomacul ierbivorelor nu este proiectat sa transforme si sa foloseasca in mod eficient proteinele.

Procesarea proteinelor in organismul uman, continua in intestinul subtire, unde sucurile pancreatice aduc alte enzime proteolitice cum ar fi tripsina, chimotripsina si carboxipeptidaza. Sucul intestinal mai contine aminopeptidaze, dipeptidaze, polipeptidaze. Toata acesta chimie complexa, destinata procesarii proteinelor, atesta tocmai potenta organismului uman de a procesa EFICIENT proteinele de origine animala.

Este adevarat ca metabolismul proteic nu este la fel de „curat” ca cel al lipidelor sau glucidelor, care se catabolizeaza pana la bioxid de carbon si apa. Produsele secundare catabolizarii aminoacizilor sunt: urea, acidul uric, amoniacul si creatinina, toate toxice daca raman in organism. Asta arata ca in organismul uman proteinele n-ar trebui utilizate pentru obtinerea de energie, unde lipidele si glucidele pot fi folosite cu eficienta mult mai mare. Aici ne diferentiem de carnivore, care folosesc in principal proteinele pentru obtinerea de energie. La rasa umana rolul energetic este unul secundar in metabolismul proteinelor. Rolul principal al proteinelor este cel plastic, de refacere si reparare a celulelor, de reinnoire si sinteza a celulelor. Aminoacizii obtinuti din proteine sunt folositi in sinteza celulelor si hormonilor, a unor proteine specifice cum ar fi: colagenul (folosit in articulatii, cartilagii, piele, tesuturi conjunctive), keratinei (folosita in unghii, par, epiderma), elastinei (folosita in tesutul fibros si in peretii arterelor).

In final cum ramane?

Că vegetarienii ar vrea sa convinga tot mai multi oameni sa li se alature, este de inteles. Că incearca sa-i convinga ca omul nu are caracteristici de carnvior, este neadevarat si in neconcordanta cu ceea ce stie stiinta la momentul actual. Pare ca vegetarienii uita ca pe planeta exista eschimosi sau inuiti, care se hranesc numai cu carne si grasimi.