Una din acuzațiile aduse dietei Atkins, încă de la apariția primei cărți în anii 80, a fost că o alimentație bogată în grăsimi ar putea fi un risc crescut pentru bolile cardiovasculare.

Dr. Robert Atkins era cardiolog și știa foarte bine teoria, așa cum era ea învățată de pe băncile facultății. În practică, însă, el a constatat că cei care consumau grăsimi nu erau neapărat bolnavi de inimă. În anii 90 diverse studii au descoperit că acizii grași Omega 3 și 6 sunt benefici pentru sănătatea inimii și a sistemului circulator.

Grăsimile au un important rol metabolic în organism. Uneori acțiunea acizilor grași este antagonică, unii favorizând, spre exemplu, agregarea plachetară, alții diminuând agregarea plachetelor pe vasele de sânge.

Grăsimile sunt necesare funcționării corecte a organismului. O mulțime de hormoni sunt, în esență, lipoproteine. Vitaminle A, D, E, K și F sunt solubile numai în grăsimi.

Grăsimile pot fi categorisite în:

• acizi grași saturați (întâlniți mai mult în grăsimile de origine animală – slană, unt, smântână)
• acizi grași mononesaturați (se găsesc mai mult în uleiurile vegetale, în nuci, alune și semințe – acizii grași Omega 9 sunt mononesaturați)
• acizi grași polinesaturați (cei mai cunoscuți sunt acizii grași Omega 3 și 6, se găsesc atât în uleiuri vegetale, cât și în carnea unor pești)

Grăsimile au fost blamate pentru că se știa că îngroșarea vaselor de sânge se datorează unor plăci, care se depun pe lumenul arterelor (ateroscleroza). Aceste plăci sunt formate din colesterol (în special colesterol rău – lipoproteine cu densitate mică – LDL) și trigliceride. Colesterolul care se depune pe vasele sanguine provine însă din ficat și nu din alimente, așa cum crede lumea, ca și trigliceridele.

Iată câteva studii care atestă ca dietele ketogenice (high-fat, low-carb), cum este și dieta Atkins, nu cresc colesterol sau trigliceride, ba unele studii arată scăderi:

1. Oameni de știință de la Universitatea Kuwait au întreprins un studiu de lungă durată, puțin peste un an (56 de săptămâni), având ca subiecți pacienți obezi cu nivelul colesterolului ridicat. S-a constatat că nivelul colesterolului LDL, trigliceridelor și glicemiei a scăzut semnificativ, pentru pacienții care au fost supuși unui regim alimentar cu mai puțin de 20 de grame de carbohidrați pe zi, exact ca în perioada de inducție a dietei Atkins. Puteti gasi linkul catre studiul respectiv aici.

În ultimii ani, o mulțime de studii arată că grăsimile nu sunt un factor de risc al bolilor cardiovasculare. Să vedem în continuare o parte din aceste studii:

1. Un colectiv de cercetători americani (Howard BV1, Van Horn L, Hsia J, Manson JE, Stefanick ML, Wassertheil-Smoller S, Kuller LH, LaCroix AZ, Langer RD, Lasser NL, Lewis CE, Limacher MC, Margolis KL, Mysiw WJ, Ockene JK, Parker LM, Perri MG, Phillips L, Prentice RL, Robbins J, Rossouw JE, Sarto GE, Schatz IJ, Snetselaar LG, Stevens VJ, Tinker LF, Trevisan M, Vitolins MZ, Anderson GL, Assaf AR, Bassford T, Beresford SA, Black HR, Brunner RL, Brzyski RG, Caan B, Chlebowski RT, Gass M, Granek I, Greenland P, Hays J, Heber D, Heiss G, Hendrix SL, Hubbell FA, Johnson KC, Kotchen JM.) de la Institutul de Cercetări MedStar și de la Universitatea Howard din Washington DC, din SUA, publică în 2006 un studiu care a avut ca subiect peste 48,000 de femei aflate la menopauză. Cercetătorii și-au propus să reducă consumul de grăsimi cu 20% din aportul zilnic caloric, pe o perioadă de 8 ani și să crească consumul de legume, fructe și semințe. Deși unii indicatori ai factorilor de risc, cum ar fi LDL (low density cholesterol), HDL (high density cholesterol) și trigliceridele au înregistrat ușoare scăderi, nu s-au constatat reduceri decât foarte modeste ale riscului de boli coronariene sau ale riscului  de boli cardiovasculare. Cercetătorii au tras concluzia că accentul ar trebui să cadă pe schimbarea stilului de viață și pe schimbarea radicală a dietei pentru ca îmbunătățirile să fie majore. Urmați linkul pentru a vedea materialul original publicat.
2. În 2010, cercetătorii americani (Patty W Siri-Tarino, Qi Sun, Frank B Hu, și Ronald M Krauss) din Oakland au analizat asocierea dintre consumul de grăsimi și bolile cardiovasculare. Ei au luat în considerare 21 de studii care au implicat peste 347,000 de subiecți pe o perioadă de 5-23 de ani. Concluzia oamenilor de știință a fost că din punct de vedere epidemiologic nu se poate face nici o asociere între regimul cu grăsimi saturate și boli cardiovasculare sau coronariene. Linkul în continuare.
3. Un studiu publicat în 2011 de un grup de cercetători olandezi de la Universitatea din Groningen (Kuipers RS1, de Graaf DJ, Luxwolda MF, Muskiet MH, Dijck-Brouwer DA, Muskiet FA.) încearcă să determine rolul grăsimilor saturate și a carbohidraților în bolile cardiovasculare. Studiul pe cohorte arată că grăsimile saturate nu cresc riscul bolilor coronariene și nici riscul atacului de cord. Mai mult studiul arată că dacă se înlocuiesc 5% (ca aport caloric) din grăsimi cu carbohidrați riscul bolilor cardiovasculare crește cu 7%. Mai se arată că recomandarea unor medici de a înlocui grăsimile saturate cu grăsimi mononesaturate nu este justificată și că studiul pe cohorte este contradictoriu, unele dovezi arătând că există o creștere a incidenței evenimentelor cardiovasculare cu 19% când grăsimile saturate sunt înlocuite cu acizi grași mononesaturați. În schimb, înlocuirea acizilor grași saturați cu acizi grași polinesaturați cu catenă de 3 sau 6 atomi a dus la o scădere a riscului de boli cardiovasculare cu 10-12%. Concluzia olandezilor este că efortul pentru scăderea riscului de boli cardiovasculare nu ar trebui îndreptat către reducerea grăsimilor saturate, ci către reducerea aportului de carbohidrați. Studiul aici.
4. Un alt studiu publicat în 2011 de oameni de știință din Marea Britanie (Lee Hooper, Carolyn D Summerbell, Rachel Thompson, Deirdre Sills, Felicia G Roberts, Helen Moore, și George Davey Smith) urmărește care este rolul reducerii consumului de grăsimi în prevenirea bolilor cardiovasculare. Ei analizează câteva zeci de mii de studii care se întind pe o perioadă foarte mare de timp (1967-2009). Cercetătorii arată că mortalitatea nu pare să fie influențată de reducerea cu 30% a consumului de lipide și nici de înlocuirea unor grăsimi. Nici mortalitatea cauzată de boli cardiovasculare nu pare a fi influențată de consumul de grăsimi, saturate sau nesaturate. Evenimentele cardiace par a fi foarte puțin influențate de reducerea consumului de lipide. În cazul infarctului miocardic, letal sau neletal, se constată că nu există nici o legătură cu consumul de grăsimi. Nici cazurile letale sau neletale de atac cerebral nu par a fi determinate de consumul grăsimilor. Nu s-a putut găsi nici o corelație între lipide și decesele prin cancer. Dacă vreți să citiți în original urmați linkul.